Manastirea Moldovita este una dintre vechile asezari monarhale din nordul Romaniei. Asezata in nordul Moldovei, intre doua paraie: Moldovita si Ciumarna, in cadrul pitoresc al muntilor Bucovinei.
Conform legendelor…
Legendele locului amintesc de existenta acestei manastiri inca din timpul voievozilor Musatini, care au ocrotit-o. Sub pasnica domnie a lui Alexandru cel Bun, s-a zidit prima biserica de piatra a Manastirii Moldovita, atestata documentar intre anii 1402-1410, cu intregul ansamblu de constructii, inchinata hramului Buna Vestire, fiind inca de pe atunci un centru cultural. Ea a dainuit pana la sfarsitul veacului al XV-lea, cand, din cauza unei alunecari de teren, s-a prabusit, ruinele ei putand fi vazute si astazi, nu departe de actuala zidire.
Reconstruirea
Voievodul Petru Rares, iubitor de arta si cultura, ca si tatal sau, Stefan cel Mare, vrand sa continue existenta Manastirii Moldovita, alege locul putin mai la ses de vechea biserica a lui Alexandru cel Bun si construieste actuala Biserica a Moldovitei in anul 1532, inchinand-o aceluiasi hram, Buna Vestire, dupa cum marturiseste pisania sapata in piatra, in limba slavona, asezata in stanga intrarii, pe fatada sudica a bisericii. Tot atunci, acest lacas sfant este inconjurat de ziduri si turnuri de aparare, capatand aspectul unei mici fortarete. In anii 1610-1612, Episcopul Efrem de Radauti a construit clisiarnita (casa egumeneasca), pentru a-i folosi ca locuinta, pentru pastrarea odoarelor bisericii si organizarea unei scoli de copisti si miniaturisti, continuand in acest fel opera culturala a lui Petru Rares.
Elemente arhitecturale noi
Din punct de vedere arhitectonic, Biserica se incadreaza in traditionalul plan triconc, cu cinci incaperi despartite de pereti plini, strapunsi cu usi pe mijloc si cu sistem de boltire separate, la fiecare incapere.
Spre deosebire de alte biserici ale epocii, la Biserica Moldovitei, mesterii moldoveni aduc elemente de arhitectura noi: monumental pridvor deschis, cu cinci arcade mari ce da monumentului, neutilizat pana atunci decat la Biserica Manastirii Humor, apoi tainita, o incapere amplasata deasupra camerei mormintelor si, in cele din urma, semisoclul (banca) din jurul Bisericii, ca elemente intalnite numai la constructia bisericilor din epoca Voievodului Pentru Rares.
Boltile pridvorului sunt in stil moldovenesc, in forma de cruce. Intrarea in pronaos se face printr-un portal monumental, sculptat in piatra, in stilul gotic, cu o usa din lemn stejar, imbracata in fier. Pronaosul, dreptunghiular, este luminat de patru ferestre mari, cu ancadramente gotice, la partea superioara cu trilobi.
Descriere
Gropnita sau camera mormintelor, boltita semicilindric, luminata de o fereastra la sud, are la nord-vest o scara din piatra ce face accesul catre camera-tezur.
Naosul are doua abside laterale semicirculare, ce se continua cu absida altarului, in aceeasi forma, laminate de patru ferestre mai mici decat ale pronaosului. Peste spatiul naosului se ridica turla, inalta, circulara in interior si octogonala la exterior, asezata pe doua baze suprapuse in forma stelata.
Sistemul de boltire este cel traditional moldovenesc, asemanator celorlalte biserici din epoca lui Petru Rares. Pardoseala este in intregime din piatra rostuita. In exterior, atat zidul bisericii, cat si turla sunt ornate la comisa cu un rand de ocnite si firide, alungite la abside. Ambele abside sunt incadrate de patru contraforduri inalte, pana la nasterea boltilor, al cincilea contrafort este mai mic, el aflandu-se in axul absidei altarului.
Acoperisul Bisericii este in intregime din dranita de brad. Epoca lui Petru Rares, in afara de elementele traditionale, aduce inovatii atat arhitecturale: pridvorul deschis si tainita, cat si artistice: impodobirea bisericilor cu picture exterioare. Astfel, epoca acestui domnitor inscrie o remarcabila pagina in evolutia artei moldovenesti medievale. Mesterii care au realizat Manastirea Moldovita faceau parte, probabil din scoala moldoveneasca a epocii.
Pictura
Prin insemnatatea istorica, valoarea artistica, prin arhitectura si pictura ei originala, prin coloritul viu si prospetimea picturii ce imbraca intreaga biserica, infruntand clima neprielnica si aspra a nordului Moldovei, Biserica Manastirii Moldovita reprezinta o bijuterie a artei medievale romanesti, in salva de biserici bucovinene unice in lume, a caror faima a depasit de multa vreme granitele tarii.
Pictura de la Moldovita pastreaza in compozitie influente bizantine ale renasterii, dar si motive nationale moldovenesti: peisaje, munti, flori, costume, stergare etc. Tematica abordata pe peretii exteriori este complexa: pe langa scenele religioase, gasim si scene cu caracter istoric cum este Asediul Constantinopolului, dar si scene cu orientare culturala, cum sunt cele infatisand filosofii antici.
Pe stalpul din stanga intrarii, pe fatada sudica, sunt redati intr-o miscare plina de energie si viata, de sus in jos, sfintii militari: Gheorghe, Dimitrie si Mercurie, iar sub pisanie, Sfantul Nestor. La partea superioara a peretelui de sud este reprezentat imnul acatist, ruga de multumire si lauda catre Maica Domnului, una dintre cele mai frumoase teme iconografice ale bisericilor din Bucovina.
Pictura “Asediul Constantinopolului”
Mai jos, se afla Asediul Constantinopolului, in care artistul moldovean reuseste sa redea o vedere panoramica a cetatii asediate, cu ziduri puternice, tunuri de aparare, cele sapte coline, case si biserici in stil moldovenesc. Se observa bine si situatia interna din Constantinopol in timpul asediului: pe strazile cetatii se desfasoara o procesiune impunatoare, in frunte merg doua persoane purtand sfanta Marama si Icoana Maicii Domnului cu Iisus in brate. Dupa ei urmeaza clerul, imparatul cu dregatorii sai, imparateasa cu suita ei si poporul. In timp ce in cetate poporul se roaga pentru biruinta, pe ziduri, luptatorii apara cetatea. In partea stanga a scenei este armata turceasca de uscat; pedestrimea, cavaleria si artileria, apropiindu-se de cetate, de dupa patru coline mari. In mijlocul soldatilor, sultanul, calare pe un cal galben, cu vesminte rosii si turban verde. La poalele colinei se da lupta dintre un ostas moldovean, venind din cetate, si comandantul cavaleriei turcesti, care cade, mort. Pe mare se ridica furtuna mare, iar din inaltimea cerului se revarsa o ploaie de foc asupra armatei turcesti. Astfel, cetatea este salvata in chip miraculous, prin mijlocirea Maicii Domnului. Asediul reprezentat in pictura de la Moldovita, ca si la celelalte biserici moldovenesti, sta in stransa legatura cu imnul acatist, cu scopul de a indica originea istorica a acestuia din urma. Asediul Constantinopolului are mai intai un inteles istoric si religios, apoi un aspect politic si social, demonstrand dorinta moldovenilor de a scapa de sub jugul otoman: asa cum Fecioara a ajutat odinioara pe bizantini, la infrangerea persilor, tot asa, acum, sa-I ajute pe moldoveni sa-i infranga pe turci.
Alaturi este reprezentat Rugul lui Moise, care este o tema in acelasi spirit, al laudei si multumirii catre Maica Domnului, ca si Imnul Acatist ca si Asediul Constantinopolului. Toate, ilustreaza invatatura mariologica ortodoxa.
Arborele lui Ieseu
A doua vasta compozitie de pe fatada sudica este Arborele lui Ieseu, tema care ilustreaza genealogia lui Iisus Hristos si care nu lipseste de la nici una din bisericile cu picturi exterioare din nordul Moldovei. Tulpina este strajuita pe ambele parti de capeteniile celor douasprezece semintii ale lui Israil, suprapuse.
Alaturi de Arborele lui Ieseu, pe contrafort, sunt reprezentati filozofii, scriitori clasici din lumea greaca: Pitagora, Socrate, Aristotel, Platon, Tucidide, Sofocle, Plutarh, Astracoe si doua sibile.
Alte scene in pictura manastirii
Pe cele trei abside le Bisericii este reprezentat ansamblul denumit Biserica cereasca si pamanteasca. In prima friza de sub cornisa, in nise mici sunt reprezentati ingerii, care tin in mana cate o lance, iar in cealalta, monograme cu Iisus Hristos. Dupa ei sunt profetii, reprezentati in picioare, cate doi. In al treilea registru sunt apostolii, tinand in maini evanghelii sau texte. Dupa apostolic, urmeaza mucenicii, fiecare tinand cate o cruce mica in mana, iar ultimul registru este al monarhilor. Pe benzi sunt reprezentati heruvimi si serafimi.
Pe contrafortul de est – central, una sub alta, se afla reprezentate scene care se constituie intr-o axa a intregii picturi exterioare. In sirul monarhilor este reprezentat Iisus Emanuil in disc, acoperit cu un voal de purpura si o stea, deasupra. Mai jos, pe fondul unei draperii rosii, in dreptul apostolilor, este redat Iisus, mielul alb. Scena din randul profetilor, tratata mai bogat, reprezinta pe Maica Domnului, pe tron, cu Iisus in brate, inconjurata de ingeri. Scena din ultimul rand, al ingerilor, reprezinta pe Cel Vechi de Zile.
Biserica triumfatoare
Tema Bisericii triumfatoare, reprezentata in pictura exterioara moldoveneasca, ocupa un loc insemnat in dogmatica ortodoxa, dezvoltata mai ales de Sfantul Dionisie Pseudoareopagitul, cu un scop educativ-religios: arata marile figuri ale Bisericii, care s-au ridicat pe treptele sfintiei si pe care credinciosii trebuie sa le urmeze, ca exemple pentru viata virtuoasa. Privita din acest punct de vedere, tema tinde sa dea o imagine a liturghiei ceresti la care participa toti membrii Bisericii triumfatoare caci potrivit dogmaticii ortodoxe, jertfa lui Hristos se continua intr-un anumit fel si in cer. Chiar sfintii din intregul Cin sunt reprezentati in atitudine tipica a rugaciunii spre Iisus, dovada graitoare a legaturii stranse intre Biserica triumfatoare din cer si Biserica luptatoare de pe pamant.
Pe fatada de nord, din cauza intemperiilor, pictura s-a deteriorat mult. In partea superioara a fatadei se pastreaza doua registre ce ilustreaza momente din Vietile Sfintilor Ioachim si Ana. In continuare, in dreptul pronaosului, se pastreaza cincisprezece scene, in doua registre: Predica Sfintilor Apostoli din cetate in cetate. Scenele au un frumos cadru arhitectural. Putin mai jos, se observa urme din scenele din Viata Sfantului Antonie.
Pe pilastrul de nord-vest au fost reprezentate Vamile Vazduhului, din care se pastreaza sase trepte.
Pe fatada de vest, a celor patru stalpi ce sustin pridvorul, sunt illustrate diverse scene din Geneza, in patru registre, mai putin bine pastrate. In pridvorul deschis, pe peretele vestic, este pictata in patru registre mari, Judecata de Apoi. In luneta usii de la intrarea in pronaos este reprezentata Maica Domnului cu Iisus in brate, intr-o compozitie plina de valoare artistica, o adevarata capodopera picturala a epocii. In bolti sunt reprezentati heruvimi, arhangheli si ingeri. Pe fatada de est a pridvorului se afla un registru cu minunile Sfantului Arhanghel Mihail si doua registre cu scene din viata si minunile Sfantului Nicolae. In bolta pronaosului troneaza Fecioara cu Iisus in atitudine de rugaciune, inconjurata de ingeri in zbor.
Printre arcele boltii stelate sunt reprezentati saisprezece profeti, iar in cei patru pandantivi, cei patru melozi, sfintii Cosma, Iosif, Teofan si Ioan Damaschin.
Pictura interioara
Deasupra usii de la intrare in camera mormintelor se afla icoana hramului Buna Vestire si o inscriptie in limba Latina ce confirma data picturii, din porunca lui Rares.
In naos, este Hristos Pantocrator. Pe tamburul turlei in patru registre, sunt reprezentati heruvini, ingeri, prooroci si apostolic. In absida dreapta, se afla zugravita Pogorarea Sfantului Duh, iar in stanga, Rastignirea, reprezentata cu un deosebit gust artistic. Pe peretii laterali este pictata friza Patimilor, in scene mari, dintre care se remarca Evadarea din gradina Ghetsimani, Judecata Mantuitorului in fata lui Pilat, in doua pozitii, lepadarea si cainta lui Petru, Iosif din Arimateia in fata lui Pilat si punerea in mormant a Domnului. In absidele laterale sunt reprezentati sfintii militari, iar in continuare, pe peretele nord-vestic, Sfintii Imprati Constantin si Elena si Sfintii Ieremiti.
Pe peretele vestic se afla tabloul votive, in care voievodul Petru Rares daruieste Biserica Mantuitorului Hristos prin intermediul Maicii Domnului, de fata fiind: Doamna Elena si cei doi fii, Ilies si Stefan.
Catapeteasma Bisericii
Este sculptata in lemn, pictata si aurita, constituind o adevarata opera de arta. Pertea superioara, pana la candele, este din secolul al XVIII-lea, lucrata cu osteneala egumenului Benedict Teodorovici.
Altarul
In conca Altarului este reprezentata Maica Domnului cu Iisus in brate, incadrata de Sfintii Parinti Ioachim si Ana si de doi ingeri. Sub registrul cu medalioanele celor opt Ierarhi, de o parte si de alta ale ferestrei Altarului, este redata Impartasirea Apostolilor, incadrata de alte patru traditionale: Spalarea picioarelor si Cina cea de Taina, pe peretele de sud. Invierea si Mormantul Domnului la nord.
Pictura de la Manastirea Moldovita, ingemanand intr-o unitate deplina elemente bizntine si elemente locale, ne vorbeste despre geniul artistic creator al mesterilor scolii medievale moldovenesti de pictura, care a ajuns la stralucire si a durat fara intrerupere pana la sfarsitul secolului al XVII-lea.
Castigatoare a “Marului de aur”
Pentru valoarea artistica, culturala si istorica a celor cinci manastiri cu picture exterioara din Bucovina, in anul 1975, Federatia Internationala de Turism, sub patronajul UNESCO, a acordat premiul international “Marul de aur”, trofeu care se pastreaza in Muzeul Manastirii Moldovita.
