Manastirea Humor este asezata in nordul Moldovei, la 5 km de orasul Gura Humorului, pe valea scaldata de apele raului Humor. Biserica manastirii este una dintre cele mai renumite biserici cu fatade pictate. Au fost inaltate si au existat pe rand doua asezaminte manastiresti. Din cea veche, care dateaza din timpul lui Alexandru cel Bun au mai ramas doar ruinele, aflate langa soseaua ce duce spre centrul satului (1415, ctitor Ioan Vornicul).
Reconstruirea manastirii
Manastirea a fost ruinata in imprejurari necunoscute, si reconstruita in 1530 pe un nou amplasament. Initiativa reconstruirii a apartinut Voievodului Petru Rares, in cadrul actiunii sale de refacere a vechilor lacase monarhale ale Moldovei, iar constructia propriu-zisa a Manastirii este datorata celui mai credincios sfetnic al sau – logofatul Toader Bubuiog si sotiei acestuia Anastasia.
Citatul de la intrare
In pisania sapata in piatra ce poate fi vazuta pe peretele sudic, langa pridvor, sta scris: “prin vointa si cu ajutorul blagocestivului Domn Petru Voievod, fiul batranului Stefan Voievod, s-a inceput si s-a facut acest hram… [“Adormirea Maicii Domnului”] cu cheltuiala si osteneala robului lui Dumnezeu Jupan Toader, mare logofat, si ale sotiei lui Anastasia, in anul 7038, luna August, 15”.
Arhitectura
Mai tarziu, in anul 1614, Vasile Lupu a ridicat turnul de aparare si a intarit zidurile inconjuratoare. Arhitectura monumentului sacru de la Humor prezinta un interes aparte. Aici apare pentru prima data in constructia bisericilor din Moldova pridvorul deschis, urmat de pronaos, apoi de camera mormintelor si de o incapere noua la etaj numita tainita, suprapusa camerei mormintelor.
Spre rasarit, biserica se termina prin absida de forma circulara a altarului, despartit de noas de o exceptionala catapeteasma sculptata in lemn de tisa, donata manastirii de Gheorghe Movila in anul 1590.
Pictura
Arta bizantina, ca si izvorul sau de inspiratie care era teologia Bisericii Rasaritene, a ramas fidela siesi, cu toate ca a permis manifestarea libera a talentului creator autohton.
In creatia artistica de traditie bizantina aflam echilibrul conciliator dintre expresiile eternitatii sau ale perenitatii “intre celest si pamantesc”, intre spiritual etern si instabilitatea omeneasca, intr-un singur tot.
Prin frescele ce o impobobesc in interior si in exterior, Manastirea Humor se alatura celor de la Voronet, Arbore, Moldovita, Sucevita si Probota, care fac renumele artei romanesti din secolele al XV-lea si al XVI-lea.
Temele principale in pictura
Scenele pictate reprezinta cateva teme principale cu subiect religios si constituie un ansamblu de mare valoare decorativa.
In interior, pictura ce acopera peretii si boltile cuprinde diferitele scene stabilite de iconografie, la care se adauga portretele ctitorilor imbracati in vesmintele epocii, precum si tabloul votive in care Petru Rares poarta in maini macheta bisericii, urmat de Elena, sotia sa, si de copii. Cu totul remarcabile sunt portretele de o viguroasa autenticitate, al doamnei Anastasia si al logofatului Toader Bubuiog.
Fresca interiora remarcata de UNESCO
Ceea ce atrage admiratia si impresioneaza in mod deosebit la biserica Manastirii Humor sunt frescele exterioare, care ii dau celebritatea de monument istoric, inscriind Manastirea Humor pe lista monumentelor artistice de interes international intocmita de UNESCO.
Fresca exteriora de aici este cea mai veche decorare de acest gen din tara, avand un rol remarcabil in pastrarea credintei ortodoxe strabune, dar si in mobilizarea credinciosilor acelor timpuri pentru indeplinirea telurilor politice ale Voievodului.
Peretii multicolori ai bisericii, puternic subliniati de verdele intens al covorului de iarba al curtii, alcatuiesc o armonie de culori atat de desavarsita incat iti vin in minte cuvintele scrise cu jumatate de veac in urma de un strain cu renume in materie, J. Strzykowski:”Ceva asemanator nu ne ofera o a doua tara in lume”.
Atestata documentar
O serie de documente ale vremii atesta ca la infiintare, Manastirea Humor a fost manastire de calugari. Viata de aici nu o data a fost tulburata, astfel evenimentele din 1653 cand Humorul este jefuit si incendiat de cazacii lui Timur Hmelnitki, apoi intarirea manastirii cu ziduri inconjuratoare si turn de aparare de catre Vasile Lupu in 1641 ne sunt dovada a zilelor intunecate si a framantarilor interne prin care a trecut Moldova in cursul veacului al XVII-lea, rasfrante si asupra vietii manastirii.
Cea mai grea incercare, care a si pus capat asezarii manastiresti a Humorului, a avut loc in veacul al XVIII-lea, in 1774, cand Bucovina a fost ocupata de austrieci. Nu trec nici zece ani si cele mai multe dintre manastiri sunt desfiintate, in 1785 Humorul devenind scoala pentru copiii localnicilor, apoi, din 1850, servind ca depozit de materiale pentru autoritatile locale. Mult mai tarziu Humorul devine biserica parohiala, apoi monument istoric, beneficiind de programe de restaurare a picturii (1972-1974) sub egida UNESCO.
“Biserica a fost cladita pe o stanca neclintita care este Hristos. Fiul lui Dumnezeu celui viu, iar portile iadului nu o vor birui”. Dovada acestui adevar sta si acum mana cea nevazuta a Bunului Dumnezeu care leaga pe dusmanul cel din intuneric si in iulie 1991 Humorul redevine manastire – de aceasta data, de calugarite care auzind glasul evangheliei ce zice:”Daca vrei sa fii desavarsit lasa toate si urmeaza Mie” au dat curs chemarii divine aducandu-se jertfa Stapanului Hristos.
Calugaritele de astazi
Astazi, pentru maicile din obstea Manastirii Humor, viata inseamna o impletire a rugaciunilor cu munca, fie in atelierele manastirii unde picteaza icoane, incondeiaza oua in datina locului, confectioneaza vesminte preotesti sau brodeaza, fie in anotimpul cald, la munca campului.
Aflati sub coplesitoarea impresie pricinuita de contemplarea frescelor care infatiseaza scene din istoria mantuirii, vizitatorul se simte atras irezistibil catre realizarea idealului neasemuit al desavarsirii crestine, care prilejuieste intalnirea si conlucrarea dintre divin si uman, spre dobandirea mantuirii persoanei umane.
Nume: Articol Scris de Nicoleta-Curelea
