Slovenia
Denumirea oficială: Republica Slovenia
Capitala: Ljubljana (330.000 loc.)
Limba oficială: slovena
Suprafaţa: 20.226 km2
Locuitori: 2 mil. (991oc./ km2)
Religia: catolicism 90%; islamism; ortodoxism
Moneda: tolar
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 25 iulie
Geografie: S. este aşezată în S. Europei şi în NV. Pen. Balcanice. Limite: Austria (N), Ungaria (NE), Croaţia (E şi S), M. Adriatică (Golful Veneţiei) la V, Italia (V).
- fizică: S. se întinde de la poalele Alpilor (Alpii Karawanken), înconjurată de Italia, Austria şi Ungaria. Se disting: Savinjske Alpe cu vf. Grintavec, 2558 m alt., Alpii Iulieni, cu vf. Veliki Triglav, 2865 m alt. şi mai scunzi, m-ţii Pohorje (1542 m. alt.). În S. terit., o reg. calcaroasă de platou, cu forme carstice (peştera Postojna), aparţinând prelungirii Alpilor Dinarici. Între ele, o deschidere formată de văile Dravei şi Savei: depresiunea Ljubljanei şi Celjei. Numeroase lacuri.
Clima: este temperat-continentală, cu influenţe oceanice. Temp. medie anuală este de 0-2°C în ianuarie şi de 20-22°C în iulie. Precipitaţiile sunt bogate: 1000-1500m/an, iar în Alpii Iulieni 3000 mm/an. Climă mediteraneană în reg. coastei adriatice.
Floră şi faună: Pădure de conifere şi în special de foioase, specifică Europei Centrale; vegetaţie mediteraneană. Fauna specifică Europei Centrale şi zonei mediteraneene. Parcuri naţionale, printre care renumitul Triglav, foarte extins.
Populaţia: este formată din 95% sloveni, 3% croaţi, sârbi, maghiari. Concentrarea max. în depresiunea Ljubljanei. Rata natalităţii: 10,6‰; a mortalităţii: 10,7‰. Pop. urbană: 63%.
Resurse şi economie: S. şi-a dezvoltat o economie de piaţă şi o privatizare care i-au permis, încă înainte de 1990, un avans faţă de celelalte republici ale Iugoslaviei: ind. prelucrătoare: constr. de maşini (utilaj ind., autovehicule); microelectronică (optică electronică); a lemnului (mobilier), farmaceutică; a pielăriei; textilă. S. are resurse min. puţine: minereu de fier, mercur, plumb, zinc etc. Agric. se bazează pe creşterea animalelor cornute mari. Cultivă: viţă de vie, pomi fructiferi; cereale, cartofi. Turismul foarte dezvoltat (staţiuni balneoclimaterice pe coasta Adriaticei; staţiuni specifice sporturilor de iarnă. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate şi căi rutiere. Oraşe: Maribar, Celje, Kranj, Velenje, Capodistria / Keper.
Istoria: În antichitate locuită de triburi ilire şi celtice; în sec. II-I î. Hr. devine provincie a Imp. Roman (din 395 Imp. Roman de Apus). În sec. VI-VII se stabilesc pe terit. S. triburi de slavi meridionali (sloveni). În sec VII se formează Marele Ducat al Kairantanei/Karintltiei. În 788 S. este înglobată în Regatul lui Carol cel Mare. În sec. VIII-X se creştinează (rit catolic). Între 907-955 este supusă de unguri. În 1278, S. trece-sub dominaţia Habsburgilor. Din sec. XV-XVII: colonizare germană. Între 1809-1813, S. este înglobată în Provinciile ilirice (sub Napoleon Bonaparte). În 1814 reg. slovene sunt restituite Austriei. În 1918 S. intră în Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, care în 1929 ia muntele de Iugoslavia. Între 19401945 este împărţită între Germania, Italia şi Ungaria. Conform Constituţiei din 1946, Slovenia devine una dintre republicile federative ale Iugoslaviei (din 1963 ale RSFI). După moartea lui Tito (1980), conducătorul RSFI, începe criza politico-socială şi economică a ţării; tensiuni, conflicte între naţionalităţi. Decalajele între dezvoltarea diferitelor rep. din federaţie se evidenţiază mai mult. S. şi Croaţia se declară pentru revizuirea federaţiei, apoi pentru independenţă. În ian. 1989, S. renunţă la partidul unic şi la denumirea de socialistă a republicii. În 1990, Ş. se pronunţă pentru independenţă, prin referendum. Armata federaţiei iugoslave intervine, după care este obligată să se retragă în 1991. În 1992, independenţa S. este recunoscută de comunitatea internaţională şi admisă în ONU.
Statul: este republică parlamentară, conform Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de un Parlament bicameral (Adunarea Statului şi Consiliul Statului) cu mandat pe 4 ani; puterea executivă este exercitată de un cabinet numit de Parlament. Multipartitism.
