Harta Armenia văzuta din satelit, capitala, locuitori, moneda
Home BlogHartiHarta Armenia văzuta din satelit, capitala, locuitori, moneda

Harta Armenia văzuta din satelit, capitala, locuitori, moneda

Armenia

Denumirea oficială: Republica Armenia 

Capitala: Erevan (1 mil. loc.)

Limba oficială: armeană 

Suprafaţa: 29.800 km2

Locuitori: 3,6 mil. armeni (122 loc./km2) 

Religia: creştinism (biserica armeană); islamism 

Moneda: dram

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 23 august

 

Geografia:  A. este aşezată în V. Asiei, la SE de M. Neagră şi la V de  M. Caspică. Limite: Georgia (N), Azerbaidjan (E), Iran (S),  Turcia (V).




G. fizică: A. este formată din masive muntoase; pe  Podişul înalt al Armeniei se află platouri şi culmi vul­canice (alt. max.: masivul Aragat, 4090 m). Important nod  de încreţire a pământului din SV Asiei şi din reg. munţilor  Caucazul Mic. Între culmile munţilor se întind depresiuni  şi văi unde se concentrează populaţia. Râul Araks (la  graniţa cu Turcia) scaldă depresiunea Ararat (alt. cca. 850  m); cea mai mare parte dintre ele sunt râuri cu potenţial  energetic mare. Lacuri montane: Sevan la alt. de 1900 m. 

Clima: este subtropical-uscată în văile şi depresiunile joase. Precipitaţiile sunt sărace, mai ales în depresiuni  250-400 mm/an. În zona mai înaltă precipitaţiile sunt mai  bogate 700-1000 mm/an.

Flora şi fauna: Zona de munte este împădurită aprox. 30%. În rest, vegetaţia predominant ierboasă, xerofită (în  depresiuni). Fauna: şacali, râşi, leoparzi, mufloni, lupi,  vulpi, urşi.

Populaţia: este omogenă: 94% armeni; azeri, kurzi, ruşi, ucrainieni. Densitatea maximă în NV, în jurul cap. Ere­van. Rata natalităţii: 18‰; a mortalităţii: 6,4‰. Pop.  urbană: 69%.

Resurse şi economie: Lipsită de ieşire la mare, A. suferă  de această enclavare. Resurse minerale: cupru, bauxită,  molibden, zinc, bazalt, granit, marmură. Ind. este direc­ţionată spre metalurgia neferoasă, construcţii de maşini;  ind. chimică, textilă. Se cultivă cereale, bumbac, tutun, sfeclă de zahăr; viticultură, pomicultură.

Transporturi şi comunicaţii: Transporturile se fac dificil,  datorită reliefului; căile de comunicaţie sunt racordate la  cele ale Georgiei şi Azerbaidjanului.

Oraşe: Karaklis, Kumairi (fost Leninakan).

Istoria:  Regatul Urartu a înflorit între sec. IX şi VII î. Hr. şi pe teri­toriul său s-au succedat: mezi, persani, romani, arabi, turci  otomani (din 1524). A fost primul staf care a adoptat religia  creştină, la sfârşitul sec. III, devenind din secolul V centrul  monofiziţilor. În 640 invazia arabă. 885-1079 dinastia Bagra­tizilor aduce ţării prosperitate. Sec. X-XIV înflorirea şcolilor  de pictură şi arhitectură. Dublă presiune: bizantină şi isla­mică.

Începutul sec. XI-XV Armenia Mare e răscolită de in­vazia turcilor selgiucizi şi mongolilor. 1080-1375: Armenia  Mică, fondată în Cilicia de Ruben se ridică sub semnul Crucii  împotriva islamismului; ţara e răpusă de mameluci. Armenia  Mare (reg. Caucaz) este pustiită de mongoli (1236) şi de  Tamerlan (1385-87), apoi supusă de Persia. Sec. XIV-XVII:  otomanii supun întreaga A. cu excepţia unor regiuni ocupate  de Persia. În 1813-28 ruşii cuceresc A. orientală. În 1915,guvernul junilor turci comite genocidul împotriva armenilor  (1,5 mil. de victime). În 1918 A. este proclamată republică in­dependentă. În 1920 Aliaţii se pronunţă pentru o Armenie  Mare, dar armata lui Kemal şi Armata Roşie atacă A. 

Încolţită, A. se proclamă Republică Sovietică, integrată Fede­raţiei transcaucaziene (1922); apoi devine parte a URSS-ului.  În 1936, este una din republicile unionale ale URSS. În 1988  A. revendică Karabakh-ul de Sus. Guvernul URSS şi Azer­baidjanul se opun. În 1990, primele alegeri libere. Se adoptă  denumirea de Republica Armenia. În 1991, Sovietul Suprem  proclamă independenţa ţării: aderă la CSI.

Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei  intrate în vigoare în 1991. Stat membru al CSI. Puterea  legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul  Suprem; cea executivă de Consiliul de Miniştri, rezultat în  urma alegerilor legislative. Instituţiile în curs de consti­tuire. Multipartitism.

  • Comments
  • 0