Arabia Saudită

Denumirea oficială: Regatul Arab Saudit 

Capitala: Riyad

Limba oficială: arabă 

Suprafaţa: 2.150.000 km2 

Locuitori: 18,4 mil. (9 loc./km2)

Religia: islamism (sunit) 97%

Moneda: riyal saudit

Forma de guvernământ: monarhie 

Ziua naţională: 23 septembrie

Geografia:  Terit. ţării ocupă aproape în întregime Peninsula Arabia, una din cele mai mari peninsule de pe glob. Face parte  din Orientul Mijlociu. (2.730.000 km2) Limite: Iordania, Irak, Kuwait (N), G. Persic, Qatar, Emi­ratele Arabe (E), Oman, Yemen (Aden), Yemen (Sama)  (S); M. Roşie (E).

G. fizică: A. S. este formată dintr-un podiş uşor vălurit,  străbătut de văi seci (wadi), mărginit de înălţimi  muntoase, în cea mai mare parte deşertic, presărat cu  puţine oaze. În regiunea Nejd (central nordic) există trei  mari grupuri de oaze: oraşul principal, Riyad, fiind în  oaza din centru. Înălţimile munţilor din V (2500 m)  domină Marea Roşie. Pe litoralul ei, câmpia Tihama,.  fierbinte şi umedă. În inima peninsulei, de la N de Yemen  spre Sedeir, se înalţă un munte granitic de 1200-1500 m.  La S de Riyad, muntele Jabal Tuwayq (cca. 1000 m). În S  se află deşertul Rub’al Khali sau Ar Ramlah, cu dune  uriaşe de nisip. Nu există râuri permanente. A. S. este un  mare deşert cu puţine oaze şi puţin pământ cultivabil.

Clima: Predomină clima tropical-deşertică. O mare parte  din teritoriu este lipsită de ploi (sub 100 mm/an). În SV  precipitaţiile de aprox. 500 mm/an.

Flora şi fauna: vegetaţie ierboasă xerofită; discontinuă în  zonele deşertice. Vegetaţia de stepă uscată predomină.  Păduri 0,5%, în munţi. Fauna: şacali, maimuţe, păsări,  şerpi, scorpioni.

Populaţia: Aproape un sfert din populaţie este nomadă.  În afară de beduini, sunt mici grupuri de indieni şi  iranieni. Concentrarea populaţiei este în zonele din cen­trul terit. şi pe litoral; în special pe cel al Mării Roşii. Rata  natalităţii: 34,7‰; a mortalităţii: 4,2‰. Pop. urbană: 80%.

Transporturi şi comunicaţii: cale ferată Zahran-Riyad şi  Tabuk-Medina; autovehicule. Flotă comercială. Aeropor­turi la: Riyad Tabuk (N), Medina (V), Djedda (V), Abha  (V).

Oraşe: Mecca, Medina, centrele spirituale ale islamului,  Ta’if, Djedda.

Istoria:  A.S. a fost locuită din mileniul întâi î. Hr. de triburi arabe,  care întemeiază regate ce apar şi dispar. Întemeietorul is­lamismului şi unificatorul Pen. Arabia a fost în deceniul 3 şi  începutul deceniului 4 (sec. VII) Muhammad (Mohamed) (în  622 d. Hr. are loc Hegira – fuga sa de la Mecca la Medina;  622 este anul I al erei musulmane). Pen. Arabia devine cen­trul expansiunii arabe şi islamice din sec. Vll-Vlll. Urmaşii  lui Mahomed au întemeiat Califatul Arab ce se întinde în sec.  VIII din Spania până la graniţa Chinei şi care cu timpul se  fărâmiţează în principate feudale.

În sec. XVI acestea cad sub  stăpânirea otomană (după cea mamelucă, ilhamidă etc.) până  în 1918. Dinastia saudită se ridică după 1902, când se im­pune în emiratul Najd. În 1920-26, sultanul Ibu Saud face  unificarea Najd-ului cu celelalte teritorii. În 1932 ia naştere  Regatul Arabiei Saudite, după numele unificatorului. După  1933, companii petroliere nord-americane încep concesionarea  terenurilor petrolifere. După 1945, A. S. devine primul pro­ducător şi exportator de petrol al Orientului Mijlociu. În  1964-75, regele Faysal devine campionul panislamismului. În  1991, forţele multinaţionale sunt desfăşurate pe terit. A. S.,  după invazia irakiană în Kuwait.

Statul: Monarhie absolută; regat ereditar. Regele dom­neşte conform legii islamice (Sharia) şi tradiţiilor arabe.  Puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de rege,  care este asistat de un Consiliu de Miniştri. Nu există par­tide politice.