Harta Finlanda vazuta din satelit, Harta fizica rutiera, informatii utile
Home BlogHartiHarta Finlanda vazuta din satelit, Harta fizica rutiera, informatii utile

Harta Finlanda vazuta din satelit, Harta fizica rutiera, informatii utile

Finlanda

Denumirea oficială: Republica Finlanda
Capitala: Helsinki (990.000 loc.)




Limba oficială: finlandeză şi suedeză

Suprafaţa: 338.000 km2
Locuitori: 5,l2 mil. (l5 loc./ km2)
Religia: protestantism (luteran) 90%; ortodocşi
Moneda: markka
Ziua naţională: 6 decembrie
 
Geografia: F. este aşezată în N. Europei, la E M. Baltice, între Golful Botnic şi Golful Finic. Limite: Norvegia (N), Rusia (E), M. Baltică (S şi V), Suedia (V).
 

  1. fizică: F. este aşezată în nordul Europei, cu o largă deschidere la M. Baltică. Este supranumită „Ţara celor o mie de Lacuri” (sunt 50.000 de lacuri), acestea ocupând l0% din terit. Finlandei îi aparţin şi insulele Aaland (Ahve­nanmaa) cu o supr. de l505 km2. Relieful F. este dominat de un vast podiş (300 m alt.), cu numeroase morene glaciare, cuvete lacustre, rezultate din eroziunea gheţarilor cuaternari asupra unor munţi vechi. În N, coline şi şiruri muntoase; în NV, cei mai înalţi munţi: Haltialtunturi (l323 m), câmpii litorale. Lacuri: Suur/Saimaa (4400 km2), Paijanne, în S; Inari (l000 km2) în Laponia. Lacurile sunt legate între ele printr-o reţea de ape scurte, adesea repezi, folosite pentru transportul buştenilor. Cea mai lungă este Kemijoki (550 km). Lungimea totală a râurilor cca. 20.000 km.

 
Clima: este umedă şi rece influenţată de Marea Baltică, cu zăpezi abundente iarna. În N, climă subpolară, cu ierni aspre. Temp. medie anuală în februarie şi iulie: -13˚C şi l3˚C în Laponia; -7˚C şi l8˚C în SV. Precipitaţiile: 760 mm/an în S; 5l0 mm/an în N.
 
Floră şi faună: Pădurile de conifere, de pin şi molid (liniştite şi întunecoase) acoperă aproape 70% din terit.; la N, domină tundra (vegetaţia măruntă, care rezistă temperaturilor scăzute şi vânturilor puternice). Un număr impresionant de parcuri naţionale (20) şi de rezervaţii naţionale (l000) în care sunt cuprinse zone forestiere, turbării, zone unde trăiesc renii, vulpile polare, păsări migratoare etc.
 
Populaţia: este formată din finlandezi 93%, suedezi şi laponi (în N). Concentrarea max. pe litoral şi în reg. sudice. Rata natalităţii: l2,5‰; a mortalităţii: l0,2‰. Rata pop. urbane: 63%.
 
Resurse şi economie: F. are o economie dezvoltată, bazată pe exploatarea şi prelucrarea lemnului şi pe producerea de energie electrică. Ind. diversificată: ind. cherestelei, celulozei, hârtiei. Numeroase hidrocentrale (are multe ape repezi), termocentrale, centrale atomo-electrice. Ind. metalurgică (metale neferoase), siderurgică, constr. de maşini (utilaje forestiere, nave), aparatură electrotehnică, ind. chimică, de îngrăşăminte şi de fibre sintetice, materiale de construcţii ind. textilă, alimentară, ceramică. Res. min. importante: cobalt, vanadiu, crom, nichel, fier, cupru. Agric. specializată pe creşterea animalelor: bovine, porcine, reni. Se cultivă (mai ales în sudul ţării): cereale (orz, ovăz, secară, grâu), sfeclă de zahăr, cartofi, rapiţă. Pescuitul: heringi, somoni; vânatul. Turism dezvoltat. Exportă: lemn, produse din lemn, utila­je, produse chimice. Importă petrol, cereale, cărbuni.
 
Transporturi şi comunicaţii: Căile de comunicaţie sunt dezvoltate mai ales în partea centrală şi sudică. Transportul fluvial şi cel maritim bine dezvoltate. Aeroport la Helsinki.
 
Oraşe: Helsinki (port) sau „Oraş Alb”, foarte modern, are multe edificii culturale; centru econ. Tampere, nod feroviar. Turku (port, vechi centru universitar), Espoo, Kotka (port), Vantaa, Oulu. F. are 6 universităţi.
 
Istoria: Triburile nomade ale fino-ugricilor (venite din E şi S) locuiau pe terit. F. în sec. I d. Hr. În sec. XI Eric IX cel Sfânt (ll56-60), regele Suediei, porneşte cruciadă împotriva F. creştinând-­o; sec. XIII; dominaţia suedeză printr-un sistem de fortăreţe; sec. XVI: Reforma luterană. În l550 Gustav Vasa, regele Suediei, fondează Helsinki. Războaie ruso-suedeze. Între l7l0-l72l, Petru cel Mare al Rusiei anexează Carelia pe care F. o pierde. În l809, F. devine mare ducat autonom al Imp. Rus; se intensifică rusificarea sub Alexandru III (l88l-l894); creşte rezistenţa naţională a pop.; guvernatorul rus este asasinat. În l9l7, F. îşi proclamă independenţa. În l9l8, război civil între partizanii regimului sovietic şi ai lui Karl Gustav Mannerheim care înving. În l920, URSS recunoaşte noua republică F. în iarna l939-40, după o luptă eroică, ce încearcă să respingă prin forţe proprii atacul sovietic, acceptă condiţiile lui Stalin, cedând Carelia. Între l94l-40 F. luptă alături de germani împotriva URSS. Pacea cu Aliaţii o semnează la Paris în l947, urmând să plătească despăgubiri de război imense în raport cu posibilităţile. F. este singurul stat european vecin cu URSS ce scapă de satelizare. l947: un tratat de asistenţă mutuală cu URSS în l948 reînnoit în l970 şi l983. În l992 F. cere aderarea la CEE. În l994 alegeri prezidenţiale, prin vot universal, direct (pentru prima dată).
 
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din l9l9. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Parlament (Eduskunta); cea executivă de preşedinte şi de Consiliul de Stat (guvernul) format ca rezultat al alegerilor legislative. Preşedintele este ales prin vot direct. Multipartitism.

Daca doriti sa cautati o cazare in Romania sau in orice alta tara din lume, puteti folosi Booking.com , unul din cele mai complete servicii hoteliere din mediul online. Booking.com

  • Comments
  • 0