Harta Africa de Sud vazuta din satelit, asezare geografica, capitala, informatii generale

Africa de Sud

Denumirea oficială: Republica Africa de Sud
Capitala: Pretoria şi Cape Town
Limbi oficiale: afrikaans, engleza; limbi vorbite: cele ale populaţiilor bantu, boşimane, hotentote, indiene
Suprafaţa: 1.221.000 km2
Locuitori: 42,3 mil. (35 loc./km2)
Religia: creştinism peste 75%, animism, hinduism, is­lamism

Moneda: rand

Forma de guvernământ: republică federală
Ziua naţională: 31 mai
 
Geografia: A. de S este aşezată în extremitatea sudică a Africii. Limi­te: Oc. Atlantic (V), Oc. Indian (E), Namibia (NV), Botswana şi Zimbabwe (N), Mozambic (NE). G. fizică:Podişuri, atingând în zona de coastă 900 m. Lanţuri muntoase: Langeberg, Micul Karoo (2.400 m) şi Marele Karoo (4.800 m) ,în sud, munţii Drakensberg (vf. Cathin 3.657 m) în est, spre litoralul Oc. Indian. În zona centrală, savanele bazinului Orange. Graniţa de NE se pierde în deşertul Kalahari. În V, paralel cu Oc. Atlantic, deşertul Namibiei. Fluvii: Limpopo (1.600 km), Orange (1.800 km) cu afluentul său Vaal (1.200 km), totuşi reţeaua hidrografică este săracă.
 
Clima: tropicală în nord, temperată pe înălţimi, sub-­mediteraneană în zona Capului.
 
Floră şi faună: Vegetaţie subtropicală, mediteraneeană şi de savană; păduri şi păşuni alpine. Fauna foarte bogată, adaptată acestor zone. Parcuri şi rezervaţii: Kruger (N), Kalahari (NE).
 
Populaţia: este preponderent urbană. Cea mai mare densitate în Transvaal, în Johannesburg (peste 1,5 mil.), aprox. 20 mil. în zonele de litoral (Cape Town, Durban, Port Elizabeth). Aprox. 1/3 din forţa de muncă este ocupată în agric. (în ma­joritate negri), beneficiind în jurul Capului de un climat mediteranean, iar în alte zone de irigaţii: 1/3 din pop. activă este ocupată în industrie şi minerit. Rata natalităţii 29,5‰, mortalitatea 7,9‰. Rata pop. urbane: 50%.
 
Resurse şi economie: Zăcăminte bogate de: aur, argint, diamante, titan, vanadiu, crom, fier, mangan, azbest, ura­niu, platină. Este teritoriul cel mai industrializat de pe întreg continentul, deţinând pe plan mondial monopolul unor resurse minerale. Astfel, A. de S este unul dintre principalii producători de diamante, uraniu, metale rare (titan, vanadiu, antimoniu). Industria prelucrătoare, foarte dez­voltată în jurul Johannesburgului şi în porturi. A. de S este ţara cea mai dezvoltată economic de pe continent: siderurgie, metalurgia neferoaselor, chimie, construcţii de maşini. În agric., A. de S este mare producătoare de: po­rumb, grâu, trestie de zahăr, viţă de vie, bumbac, tutun, papas. Este dezvoltată creşterea animalelor: bovine, ovine (pe păşunile de pe platouri), prelucrarea şi exportul lânii.
 
Transporturi şi comunicaţii: dezvoltate într-o vastă reţea rutieră, maritimă, aeriană. Aeroporturi la: Johannesburg, Cape Town, Port Elizabeth, Durban, Bloemfontein.Oraşe: Johannesburg, Cape Town, Durban, Port Elizabeth.
 
Istoria: A. de S este populată din preistorie; în antichitate îi găsim pe boşimani şi hotentoţi, iar în sec. X-XVI pătrund triburile bantu, venind din zona Zambezi şi asimilându-i pe băştinaşi. În sec. al XV-lea, portughezul Bartolomeo Diaz atinge Capul Bunei Speranţe, iar în sec. al XVII-lea Jan van Riebeeck înte­meiază oraşul Kaapstad (Cape Town), ca reprezentant al Companiei Olandeze a Indiilor Orientale. Este începutul colo­nizării olandeze. În sec. următor, în regiunea Capului se sta­bilesc imigranţi europeni: olandezi, germani, hughenoţi fran­cezi, cu toţii denumiţi ulterior buri. În 1806, Marea Britanie ocupă Colonia Capului, iar burii, nemulţumiţi de administraţia britanică, migrează spre nord („Marele Trek”), înfrâng : triburile zuluse, conduse de Dingaan, întemeind statul Natal (1839), pe care britanicii îl anexează în 1843, iar burii migrează spre nord-vest, întemeind republicile Transvaal (1852) şi Orange (1854). Urmare a războiului anglo-bur din 1899­1902, republicile bure sunt transformate în colonie britanică; în 1910, unind toate aceste colonii, Marea Britanie proclamă dominionul Uniunea Sud-Africană. Participă alături de Marea Britanie la cele două războaie mondiale; în 1920, obţine din partea Ligii Naţiunilor mandat de administrare a Africii: Germane de sud-vest (Namibia). În 1934, A. de S devine stat suveran în cadrul Commonwelth-ului. Între cele două : războaie mondiale, populaţia albă minoritară instituie politica de apartheid. Adunarea Generală ONU cere în 1961 re­tragerea trupelor sud-africane din Namibia. Prin referendum, la 31 mai 1961, este proclamată Republica Africa de Sud, care se retrage din Commonwelth. Cu toată izolarea la care este supusă ţara, politica de apartheid continuă şi după 1966. În 1974, Adunarea Generală ONU hotărăşte să suspende dele­gaţia Africii de Sud de la lucrările sale. Între 1985-1986, lupta populaţiei africane împotriva segregaţiei rasiale ia amploare, se înregistrează numeroase victime. Puterea instituie starea de urgenţă, urmează reprimări violente, condamnate de opinia publică internaţională şi de multe state europene occidentale prin sancţiuni economice. În 1988, Africa de Sud încheie un acord cu Angola şi Cuba de încetare a focului în SV Africii. În 1990, guvernul condus de Frederik de Klerk iniţiază încetarea segregaţiei rasiale şi începe tratativele cu Congresul Naţional African, condus de Nelson Mandela, eliberat din închisoare după 20 de ani de detenţie. Se legalizează organizaţiile anti-apartheid, este abolită segregaţia în locurile publice, este ridi­cată starea de urgenţă. În 1991, sunt abolite şi ultimele legi apartheid; în 1993 este adoptată o Constituţie interimară, prima lege fundamentală pentru toţi cetăţenii ţării, în pofida opoziţiei extremiştilor albi şi negri. În aprilie 1994, au loc primele alegeri multirasiale. Participarea negrilor la putere devine efectivă odată cu instalarea Consiliului Executiv de Tranziţie, în decembrie, acelaşi an. Sunt ridicate ultimele sancţiuni economice.
 
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei din 1984. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de un parlament tricameral. Camera Adunării (pentru albi), Camera Reprezentanţilor (pentru cei de culoare, metişi), Camera Deputaţilor (pentru asiatici). Executivul este reprezentat de un cabinet numit de preşedinte. Mul­tipartitism (există multe p. cu specific rasial).
 
 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *