O primă mărturie a existenței unei construcții bisericești pe locul actualei mănăstiri datează din 1515 (o inscripție aflată pe o piatră tombală, unde este pomenit și unul dintre ctitori „Teodosca, roaba lui Dumnezeu”). Între ctitorii mănăstirii pot fi menționați Maxim Butnaru și soția sa Antimia (1564), Alexandru Lăpușneanu și chiar Mihai Viteazu (1600). Totuși, numele așezământul vine de la marele logofăt Ioan Golia, amintit pentru prima pe un Tetraevanghel dăruit bisericii “… pentru sufletul lui și al neamului său la anul 7038 (1575)”.
În 1606 biserica refăcută de Ana, văduva logofătului Ioan Golia, a fost închinată mănăstirii athonite Vatoped, lucru ce a făcut ca mănăstirea să fie condusă în special de egumeni greci. Biserica Mănăstirii Golia, cu hramul „Înălțarea Domnului”, a fost refăcută la dimensiuni impresionante de Vasile Lupu între anii 1650-1653 și terminată de fiul său Ștefăniță, în 1660. Astfel, în anul 1672, noua construcție a fost descrisă de călătorul italian Cornelio Magni ca fiind „foarte frumoasă” și „somptuoasă”, iar Paul de Alep, referindu-se la turnul clopotniței spunea că „nu are pereche în toate aceste țări, prin înălțime, lărgime și
măreție”. Pradă a incendiilor din 1682, 1733, 1822 și afectată de un cutremur în 1738, bisericii mănăstirii i s-au făcut numeroase reparații. Pictura, deși diferită de cea inițială realizată de Matei, fiul lui Ioan, oferă o execuție de excepție. Sfinții au frunțile înconjurate de nimburi, curozete sculptate și peste tot se utilizează brâie și floralii de inspirație populară. În același timp, în partea de apus a pronaosului se află două impresionante tablouri votive reprezentând pe Voievodul Ieremia Movilă și familia Golia, iar spre sud Voievodul Vasile Lupu. După anul 1863, mănăstirea a căzut în ruină între 1900-1947 a fost închisă, a adăpostit Arhivele Statului, apoi până în 1992 a fost biserică parohială iar apoi a revenit la statutul inițial de mănăstire.
Actualul turn de acces îl înlocuiește pe cel vechi în 1901; el are o înălțime de 29.5 m, este executat din blocuri mari de piatră și perspectiva care ni se oferă de pe terasă asupra Iașilor este una cu totul și cu totul deosebită. Zidurile de incintă au o înălțime de 9 m și o grosime de peste 1 m, cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula. În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă, cât timp a fost diacon la Mănăstirea Golia. Aproape de turn se află și o cișmea de pe vremea lui Alexandru Moruzzi.
Ultima reabilitare a mănăstirii a avut loc s-a încheiat în 2010, prin Programul PHARE 2004-2006, „Coeziune Economică și Socială, Proiecte Mari de Infrastructură Economică”.
Proiectul „Reabilitarea și dezvoltarea turistică a ansamblului monument istoric Mănăstirea Golia” a beneficiat de sprijinul financiar al Uniunii Europene și a fost realizat în parteneriat cu autoritățile locale, respectiv Consiliul Județean și Primăria Municipiului Iași.
După finalizarea lucrărilor de reabilitare ale ansamblului monument istoric au fost deschise spre vizitare Turnul Goliei și Casa diaconului Ion Creangă.
Programul de vizitare
Marți-vineri – 11.00-17.00
Sâmbăta între 10.00-14.00
Prețul biletelor 2 lei pentru elevi, 3 lei pentru studenți și 4 lei pentru adulți
Date de contact
Adresa: Strada Cuza-Vodă, nr. 51, loc. Iași, jud. Iași.
Tel: 0332/408.548, Fax 0332/408/549
E-mail: centrul.promovare.turistica.iasi@gmail.com
Web site: www.iasi-info.ro
Facebook: Centrul Promovare Turistica Iași
Mai jos gasiti cateva imagini:
