Muzeul Național al Literaturii Române – comoara neștiută din București
Muzeul Național al Literaturii Române din București este una dintre cele mai importante locații din țară dedicate istoriei literaturii române și cuprinde nu mai puțin de 300.000 de exponate, printre care și manuscrise și scrisori ale unor scriitori celebri de la noi din țară, dar și din străinătate.
Iniţial, muzeul a funcţionat în Casa Toma Stelian de pe şos. Kiseleff nr.10, dar în prezent se găsește în Casa Scarlat Kretzulescu (atestată ca fiind construită în1839), monument istoric. La începutul secolului al XX-lea, însă, clădirea trece în proprietatea statului, fiind, pe rând, laborator de electricitate al Universităţii Bucureşti, pension de fete, biblioteca Ambasadei germane la Bucureşti, iar după al doilea război mondial sediul Muzeului Româno-Rus.
Muzeul Național al Literaturii Române deţine un număr de 300.000 de piese, organizate în 250 de colecţii (manuscrise, acte, corespondenţă, fotografii originale, artă plastică, obiecte memoriale), 200 de titluri de carte veche românească, 20.000 de volume de carte rară, 8.000 de titluri de publicaţii periodice. Colecţii principale: carte rară – biblioteci de scriitori; colecţia de carte veche românească; colecţia de manuscrise: Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Alfred Margul Sperber, Alexandru Macedonski, Paul Zarifopol, Ion Vinea, G. Dem. Teodorescu, Ion Pillat, Adrian Maniu etc. Printre piesele excepţionale aflate în patrimoniul muzeului se numără: Lucian Blaga – manuscrisele volumelor de versuri Poemele luminii, La curţile dorului, Lauda somnului, Paşii profetului, manuscrisele pieselor de teatru şi ale lucrărilor filozofice; Mihail Sadoveanu – manuscrisele romanelor istorice Fraţii Jderi, Zodia cancerului, Nunta Domniţei Ruxandra, Neamul Şoimăreştilor şi piesele de mobilier care au aparţinut scriitorului; scrisoare de la Sully Proud’homme către Vasile Alecsandri; scrisoare de la Marcel Proust către Anton Bibescu; manuscrisele operei poetice a lui Al. Macedonski şi mobilierul salonului Literatorul; Dosoftei – Psaltirea pre versuri tocmită, 1673; Varlaam – „Cazania” („Carte românească de învăţătură”), 1643; Simion Ştefan – Noul testament de la Bălgrad, 1648; Biblia de la Bucureşti, 1688; Antioh Cantemir – Satyres, Londra, 1755.
Este printre puţinele locații din Bucureşti construite în stil arhitectural neoclasic. Daca tot sunteti in trecere prin Bucuresti, puteti cauta in directorul de locatii infoZOOM.ro/locatii si alte obiective turistice pe care trebuie sa le vizitati.
Muzeul Național al Literaturii Române din București
