Thailanda (vechiul Siam)
Denumirea oficială: Regatul Thailandei (Muang Thai)
Capitala: Bangkok (5,9 mil. loc.)
Limba oficială: thai
Suprafaţa: 514.000 km2
Locuitori: 59,41 mil. (116 loc. / km2).
Religia: budism (himayana) 90%; islamism 4%; hinduism, creştinism (catolicism)
Moneda: baht-ul
Forma de guvernământ: regat
Ziua naţională: 5 decembrie
Geografie: T. este aşezată în Asia de Sud-Est, în Peninsula Indochina. Limite: Myanmar (V şi NV), Laos (E), Cambodgia, G. Siam (Thailandei), Malaysia (S).
- fizică: Teritoriul T. ocupă o parte din Pen. Indochina, în G. Thailandei (Siam) din Marea Chinei de Sud. În centru, câmpia aluvionară (sub 50 m) a râului Chao Phraya/Menam (1.326 km) înconjurată de munţii cei mai înalţi în NV (Inthanon, 2.595 m). Tot în N. T., între fl. Salween şi fl. Mekong, este o regiune cu văi adânci (300 m) şi lanţuri de munţi care merg de la N la S. În E terit., este Platoul Korat, de gresie, o reg. joasă (sub 200 m), inospitalieră, cu excepţia unei câmpii înguste aluvionare a fl. Mekong, şi a afluenţilor săi. Munţii din S pen. Malacca (Tenasserim} sunt sub 1000 m. Ape: fl. Menam (1.326 km navigabili) care drenează câmpia aluvionară centrală, produce inundaţii periodice; o reţea de irigaţii; la vărsarea în G. Thailandei este cap. Bangkok; fl. Mekong la graniţa cu Laosul.
Clima: este tropicală şi subtropicală-musonică. Temp. medie anuală la Bangkok 25°C în decembrie şi 30°C în aprilie. Precipitaţiile: în N şi în centru, 1.270 mm/an; în delta Chao Phraya (Menamul), 1.010-1.270 mm/an; la Bangkok, 1.240 mm/an; în bazinul estic, 380 mm/an; în S, (istmul Kra) 3.300 mm/an.
Floră şi faună: Păduri 60% din teritoriu (păduri tropicale şi tropical-umede) cu esenţe de lemn preţios (teck, santal), cu preponderenţă în Ş. În Pod. Korat, savană. Reg. de nord, muntoasă, este acoperită de păduri cu esenţe de lemn tare; în S, cu păduri umede. Fauna este bogată: tigrii, leoparzi, elefanţi, bivoli sălbatici, maimuţe, şopârle, şerpi (pitoni, cobre), crocodili, păsări.
Populaţia: este formată 90% din thai, chinezi, malaezi, cambodgieni etc. Concentrarea max. a pop. în câmpia centrală, unde se cultivă orezul (hrana principală), în zona Bangkok din zona deltei Menamului. Rata natalităţii: 79,2‰; a mortalităţii: 7‰. Pop. urbană: 20%.
Resurse şi economie: O economie dinamică; produce circuite integrate pentru electronică, asamblează automobile; industrii prelucrătoare: textilă (bumbac, tradiţională), agro-alimentară (uleiuri vegetale, zahăr). Printre primii producători şi exportatori mondiali la orez, hevea (cauciuc natural), ananas, zahăr (trestie de zahăr), manioc, iută; lemn de esenţă preţioasă. Alte culturi: copra, arahide de pământ, fasole, fructe. Pescuitul şi turismul aduc venituri notabile. Cheltuieli militare însemnate.
Transporturi şi comunicaţii: Un complex de căi ferate şi autostrăzi; flotă comercială. Aeroport la Bangkok şi la Chiangmai. Un canal navigabil de 156 km, care să traverseze sudul peninsulei legând Oc. Indian cu G. Thailandei, a început să fie construit în 1889, ca să uşureze schimbul comercial.
Oraşe: Nakhon Ratsima, Thonburi, Udon, Thani, Chiangmai. Există 9 universităţi; cea mai veche: Chulalongkorn Bangkok (1917).
Istoria: Tiburile khmere locuiau în T. în sec. I. d. Hr. Triburile thai, coboară din Yunnan în văi şi întemeiază câteva regate independente dintre care se ridică în sec. XIII regatul Sukhothai (Siam); în sec. XIV-XV regatul Ayutthaya supune regatul Sukhothai, devenind o mare putere în Asia de Sud-Est. În sec. XVI încep comerţul cu portughezii (1511), înlocuiţi de olandezi, britanici şi francezi (sec. XVII). În 1688 o lovitură de stat; T. este scoasă de sub influenţele străine. Luptă continuu cu Birmania (Myarnnar) şi cu Cambodgia până în sec. XIX. Duce o politică elastică, evitând să devină colonie franceză sau engleză. Singurul stat din Asia de Sud Est care nu a devenit colonie. În 1767 regatul Ayutthaya (cu capitala în oraşul omonim) este distrus de către Birmania; capitala se mută la, Bangkok. În sec. XIX T. se deschide iar influenţelor străine; se introduc reforme care modernizează statul în pragul sec. XX. În 1932 devine monarhie constituţională, printr-o lovitură de stat. În 1939 ia numele de T. În 1941-1944 este aliată cu Japonia. După război, multe lovituri de stat. În 19â1 se reinstaurează Constituţia din 1932. Din 1954, Bangkok-ul este sediul SEATO până în 1975. Din 1957 T. este dominată de militari. După 1962 Marea Britanie, Australia şi SUA ajută Thailanda împotriva infiltrării comunismului din Laos. Din 1967 gherile de luptători chinezi controlează câteva provincii. În 1976 armata ia conducerea. După 1979, refugiaţii din Cambodgia (invadată de Vietnam) sunt numeroşi. În 1991 o nouă lovitură de stat militară. În 1992, manifestările de opoziţie la regimul militar sunt violent reprimate; urmează o revizuire a Constituţiei care reduce rolul militarilor în viaţa politică. Este numit un prim-ministru din partea partidului democrat, în urma alegerilor legislative.
Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar potrivit Constituţiei din 1991. Puterea legislativă este exercitată de rege şi de Adunarea Naţională (Senat şi Camera Reprezentanţilor); cea executivă de rege, de Consiliul Privat şi de Consiliul de Miniştri numit de suveran, ca rezultat al alegerilor legislative. Regim în curs de democratizare. Multipartitism.
