Harta Olanda vazuta din satelit
Home BlogHartiHarta Olanda vazuta din satelit

Harta Olanda vazuta din satelit

Olanda

  • Denumirea oficială: Regatul Ţărilor de Jos
  • Capitala: Amsterdam (oficial sediul puterii publice) (1  mil. loc.) şi Haga (de facto) (685.000 loc.)
  • Limba oficială: olandeza 
  • Suprafaţa: 34.000 km2
  • Locuitori: 15,6 mil. (459 loc./ km2)
  • Religia: catolicism 35%; protestantism 30%; islamism 
  • Moneda: guldenul
  • Forma de guvernământ: regat 
  • Ziua naţională: 30 aprilie

 
Geografie:  O. este aşezată în Europa ,de Vest, pe coasta Mării Nor­dului. Limite: Germania (V), Belgia (S), M. Nordului  (V şi N).
 




  1. fizică: O. este Regatul Ţărilor de jos cuprinde o mare parte a Câmpiei Europei Occidentale. Este „ţara polde­relor” (terenuri obţinute prin secarea apei), care are sub nivelul mării 27% din terit. (nordul reg. Ijsselmeer). O  parte din coastă şi din fostul Zuider Zee (golf) sunt trans­formate în poldere. Digurile sunt construite solid, să  reziste celor mai puternice furtuni. Terit. O. este împân­zită de canale care au cursul apei deasupra nivelului ge­neral al câmpiei. Multe râuri au ecluze care se închid şi  deschid regularizând cursul apelor în timpul mareelor. În  N există un teren cu depresiuni mlăştinoase şi cu morene,  urmare a glaciaţiunii cuaternare. În interior, terit. este mai  înalt (peste 90 m): dealurile din împrejurimile Rinului,  Maas şi delta Scheldt (peste 300 m). În S, podişul calcaros  Limburg, are 321 m alt. Cele 3 ape: Rhin, Maas şi Scheldt  sunt navigabile şi se varsă în M. Nordului prin estuare.
  2. Clima: este temperat-oceanică, dulce şi umedă, cu vânturi  permanente (mori de vânt). Temp. medie anuală este de  1°C în NE şi 30°C în SV în luna ianuarie; 16°C în NV şi  17°C în SE în iulie. Precipitaţiile sunt de 690-780 mm/an,  aduse de vântul din V.
  3.  Floră şi faună: Pădurile reprezintă 9% din teritoriu (în E);  păduri de foioase (fag şi stejar); turbării şi parcuri  naţionale pentru prezervarea florei şi faunei; vegetaţia  halofilă şi arenicolă; fauna: păsări de apă (bâtlanul pur­puriu, cormoranul, lopătarul etc.). Se mai numeşte „ţara  lalelelor”.
  4. Populaţia: O. are o pop. omogenă (olandezi), care vor­beşte o limbă germanică. Densitatea loc./km2 este printre  cele mai ridicate din lume. Există peste 600.000 de imi­granţi (turci, marocani, germani, britanici, belgieni, spa­nioli) şi aprox. 150.000 de loc. originari din fostele colonii.  Concentrarea max. a pop. în partea vestică. Natalitatea: 12,3‰; mortalitatea: 8,8‰. Rata pop. urbane: 89%.
  5. Resurse şi economie: O. este o ţară cu o economie dez­voltată. Un rol important îl joacă comerţul internaţional,  transportul maritim, serviciile în general; portul Rotter­dam este cel mai mare din lume şi prin el trec toate  mărfurile CEE transportate pe mare. Are o ind. diversifi­cată şi o tehnologie de vârf: petrochimie, electronică, nave,  avioane, oţel, textilă, alimentară (Olanda este un mare ex­portator de lapte, produse lactate, ouă, carne de porc); au­tovehicule, şlefuirea diamantelor (Amsterdam); conserve  de peşte, bere, ţigări, confecţii (oraşe industriale; Amster­dam, Haarlem, Haga, Rotterdam, Eindhoven-Breda,  Tilburg ş.a.). Agric. este intensivă: creşterea animalelor  (bovine, porcine); se cultivă: cartofi, sfeclă de zahăr, grâu.  Este dezvoltată horticultura; pescuitul. Resurse bogate de  gaze naturale la M. Nordului (a IV-a pe glob). Importă  petrol, minereuri. Un rol important îl joacă companiile transnaţionale: Shell, Philips ş.a.).
  6. Transporturi şi comunicaţii: reţea densă de căi ferate şi  şosele moderne. Transport fluvial , i maritim; flotă comer­cială maritimă foarte dezvoltată. Aeroport la Amsterdam.
  7. Oraşe: Amsterdam (capitala constituţională a ţării); Rot­terdam (cel mai mare port al lumii); Haga (reşedinţa  regală şi administrativă); Utrecht, Eindhoven.(Uzinele  Philips). Există 8 universităţi; cea mai veche fiind Leyden  (1575) şi Groningen (1614).
  8. Istoria:  În antichitate O. era locuită de batavi şi frizi; care sunt  cuceriţi de romani în sec. I î. Hr.; în epoca migraţiilor trec sub  stăpânirea francilor sec. V-VIII; din sec. IX terit. face parte­ din Lotharingia, din sec. X terit. ei fiind integrat imperiului  romano-german. Fărâmiţarea feudală specifică epocii.. Terit.  este unificat sub denumirea de Ţările de jos sub ducii Bur­gundiei (sec. XV) apoi trec sub dominaţia Habsburgică (14 07)  şi a Spaniei (1555), cuprinzând: Belgia, Luxemburg şi NE  Franţei, Olanda şi Zeelanda. În sec. XVI acestea două din  urmă erau reg. prospere şi protestante: ele se ridică împotriva  stăpânirii spaniole (1568); Wilhelm Taciturnul conduce­ provinciile nordice către obţinerea independenţei (1581);„cele  din sud rămân sub dominaţia Spaniei şi după anul încheierii  Păcii Westfalice (1648), prin care Republica Provinciilor  Unite este recunoscută pe plan european ca stat independent.  În sec. XVII O. devine o mare forţă comercială a continentu­lui (sec. XIV mai poartă şi numele de „secolul olandez”);  colonizează Indiile de Est, sudul Africii şi America de Nord şi  de Sud; este o putere maritimă de frunte şi centru de cultură.  În 1795-1814 este ocupată de Franţa. După 1815, Congresul  de la Viena, din terit. vechilor Ţări de Jos (Olanda şi Belgia)  şi ale marelui Ducat de Luxemburg, se constituie un regat. ­Wilhelm de Orania devine Wilhelm I, regele Ţărilor de Jos Unite şi dă supuşilor săi o constituţie. Dar Uniunea belgo-­olandeză se loveşte de multe contradicţii: în 1830 Belgia se re­voltă şi îşi dobândeşte independenţa, recunoscută de Wilhelm I în 1839. În 1848 se dă o nouă-constituţie, bazată pe modul  de scrutin cenzitar pentru cele două camere. În 1851 se per­mite catolicilor să se integreze în viaţa politică a ţării. În 1862  se instaurează liberul schimb, ceea ce favorizează economia.  În primul război mondial se menţine neutralitatea. În 1917  este introdus votul universal şi votul femeilor (1918). În al  doilea război mondial Olanda este ocupată de germani (1940­T 945). După război, o rapidă refacere econ., deşi imperiul său  colonial se prăbuşeşte, în 1949 Indonezia devine indepen­dentă; intră în ONU (1945); crearea Beneluxului în 1947  (uniune vamală cu Belgia şi Luxemburgul); în NATO (1949).  În CEE în 1957. Din 1982 conduce creştin-democraţia, (coaliţie guvernamentală centru-dreapta; după 1989 centru-­stânga. Stat cu puternică vocaţie europeană.
  9. Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar, regim  parlamentar, conform Constituţiei din 1983. Potrivit prin­cipiului „regele domneşte dar nu guvernează”, monarhul  are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului, dar  un rol important în viaţa publică, el simbolizând unitatea  statului şi a naţiunii. Puterea legislativă este exercitată de  regină şi de Statele Generale (parlament bicameral); man­dat pe 4 ani; puterea executivă este exercitată de un cabi­net format în urma alegerilor legislative. Multipartitism.

 
 

Agrandir le plan

Daca doriti sa cautati o cazare in Romania sau in orice alta tara din lume, puteti folosi Booking.com , unul din cele mai complete servicii hoteliere din mediul online. Booking.com

  • Comments
  • 0