Harta Olanda vazuta din satelit

Olanda

Denumirea oficială: Regatul Ţărilor de Jos
Capitala: Amsterdam (oficial sediul puterii publice) (1 mil. loc.) şi Haga (de facto) (685.000 loc.)
Limba oficială: olandeza
Suprafaţa: 34.000 km2
Locuitori: 15,6 mil. (459 loc./ km2)
Religia: catolicism 35%; protestantism 30%; islamism
Moneda: guldenul
Forma de guvernământ: regat
Ziua naţională: 30 aprilie

Geografie: O. este aşezată în Europa ,de Vest, pe coasta Mării Nordului. Limite: Germania (V), Belgia (S), M. Nordului (V şi N).

fizică: O. este Regatul Ţărilor de jos cuprinde o mare parte a Câmpiei Europei Occidentale. Este „ţara polderelor” (terenuri obţinute prin secarea apei), care are sub nivelul mării 27% din terit. (nordul reg. Ijsselmeer). O parte din coastă şi din fostul Zuider Zee (golf) sunt transformate în poldere. Digurile sunt construite solid, să reziste celor mai puternice furtuni. Terit. O. este împânzită de canale care au cursul apei deasupra nivelului general al câmpiei. Multe râuri au ecluze care se închid şi deschid regularizând cursul apelor în timpul mareelor. În N există un teren cu depresiuni mlăştinoase şi cu morene, urmare a glaciaţiunii cuaternare. În interior, terit. este mai înalt (peste 90 m): dealurile din împrejurimile Rinului, Maas şi delta Scheldt (peste 300 m). În S, podişul calcaros Limburg, are 321 m alt. Cele 3 ape: Rhin, Maas şi Scheldt sunt navigabile şi se varsă în M. Nordului prin estuare.
Clima: este temperat-oceanică, dulce şi umedă, cu vânturi permanente (mori de vânt). Temp. medie anuală este de 1°C în NE şi 30°C în SV în luna ianuarie; 16°C în NV şi 17°C în SE în iulie. Precipitaţiile sunt de 690-780 mm/an, aduse de vântul din V.
Floră şi faună: Pădurile reprezintă 9% din teritoriu (în E); păduri de foioase (fag şi stejar); turbării şi parcuri naţionale pentru prezervarea florei şi faunei; vegetaţia halofilă şi arenicolă; fauna: păsări de apă (bâtlanul purpuriu, cormoranul, lopătarul etc.). Se mai numeşte „ţara lalelelor”.
Populaţia: O. are o pop. omogenă (olandezi), care vorbeşte o limbă germanică. Densitatea loc./km2 este printre cele mai ridicate din lume. Există peste 600.000 de imigranţi (turci, marocani, germani, britanici, belgieni, spanioli) şi aprox. 150.000 de loc. originari din fostele colonii. Concentrarea max. a pop. în partea vestică. Natalitatea: 12,3‰; mortalitatea: 8,8‰. Rata pop. urbane: 89%.
Resurse şi economie: O. este o ţară cu o economie dezvoltată. Un rol important îl joacă comerţul internaţional, transportul maritim, serviciile în general; portul Rotterdam este cel mai mare din lume şi prin el trec toate mărfurile CEE transportate pe mare. Are o ind. diversificată şi o tehnologie de vârf: petrochimie, electronică, nave, avioane, oţel, textilă, alimentară (Olanda este un mare exportator de lapte, produse lactate, ouă, carne de porc); autovehicule, şlefuirea diamantelor (Amsterdam); conserve de peşte, bere, ţigări, confecţii (oraşe industriale; Amsterdam, Haarlem, Haga, Rotterdam, Eindhoven-Breda, Tilburg ş.a.). Agric. este intensivă: creşterea animalelor (bovine, porcine); se cultivă: cartofi, sfeclă de zahăr, grâu. Este dezvoltată horticultura; pescuitul. Resurse bogate de gaze naturale la M. Nordului (a IV-a pe glob). Importă petrol, minereuri. Un rol important îl joacă companiile transnaţionale: Shell, Philips ş.a.).
Transporturi şi comunicaţii: reţea densă de căi ferate şi şosele moderne. Transport fluvial , i maritim; flotă comercială maritimă foarte dezvoltată. Aeroport la Amsterdam.
Oraşe: Amsterdam (capitala constituţională a ţării); Rotterdam (cel mai mare port al lumii); Haga (reşedinţa regală şi administrativă); Utrecht, Eindhoven.(Uzinele Philips). Există 8 universităţi; cea mai veche fiind Leyden (1575) şi Groningen (1614).
Istoria: În antichitate O. era locuită de batavi şi frizi; care sunt cuceriţi de romani în sec. I î. Hr.; în epoca migraţiilor trec sub stăpânirea francilor sec. V-VIII; din sec. IX terit. face parte din Lotharingia, din sec. X terit. ei fiind integrat imperiului romano-german. Fărâmiţarea feudală specifică epocii.. Terit. este unificat sub denumirea de Ţările de jos sub ducii Burgundiei (sec. XV) apoi trec sub dominaţia Habsburgică (14 07) şi a Spaniei (1555), cuprinzând: Belgia, Luxemburg şi NE Franţei, Olanda şi Zeelanda. În sec. XVI acestea două din urmă erau reg. prospere şi protestante: ele se ridică împotriva stăpânirii spaniole (1568); Wilhelm Taciturnul conduce provinciile nordice către obţinerea independenţei (1581);„cele din sud rămân sub dominaţia Spaniei şi după anul încheierii Păcii Westfalice (1648), prin care Republica Provinciilor Unite este recunoscută pe plan european ca stat independent. În sec. XVII O. devine o mare forţă comercială a continentului (sec. XIV mai poartă şi numele de „secolul olandez”); colonizează Indiile de Est, sudul Africii şi America de Nord şi de Sud; este o putere maritimă de frunte şi centru de cultură. În 1795-1814 este ocupată de Franţa. După 1815, Congresul de la Viena, din terit. vechilor Ţări de Jos (Olanda şi Belgia) şi ale marelui Ducat de Luxemburg, se constituie un regat. Wilhelm de Orania devine Wilhelm I, regele Ţărilor de Jos Unite şi dă supuşilor săi o constituţie. Dar Uniunea belgo-olandeză se loveşte de multe contradicţii: în 1830 Belgia se revoltă şi îşi dobândeşte independenţa, recunoscută de Wilhelm I în 1839. În 1848 se dă o nouă-constituţie, bazată pe modul de scrutin cenzitar pentru cele două camere. În 1851 se permite catolicilor să se integreze în viaţa politică a ţării. În 1862 se instaurează liberul schimb, ceea ce favorizează economia. În primul război mondial se menţine neutralitatea. În 1917 este introdus votul universal şi votul femeilor (1918). În al doilea război mondial Olanda este ocupată de germani (1940T 945). După război, o rapidă refacere econ., deşi imperiul său colonial se prăbuşeşte, în 1949 Indonezia devine independentă; intră în ONU (1945); crearea Beneluxului în 1947 (uniune vamală cu Belgia şi Luxemburgul); în NATO (1949). În CEE în 1957. Din 1982 conduce creştin-democraţia, (coaliţie guvernamentală centru-dreapta; după 1989 centru-stânga. Stat cu puternică vocaţie europeană.
Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar, regim parlamentar, conform Constituţiei din 1983. Potrivit principiului „regele domneşte dar nu guvernează”, monarhul are un rol extrem de discret în viaţa politică a statului, dar un rol important în viaţa publică, el simbolizând unitatea statului şi a naţiunii. Puterea legislativă este exercitată de regină şi de Statele Generale (parlament bicameral); mandat pe 4 ani; puterea executivă este exercitată de un cabinet format în urma alegerilor legislative. Multipartitism.