Maldive
Denumirea oficială: Republica Maldive
Capitala: Male (60.000 loc.)
Limba oficială: divehi (dialect al singhalezei)
Suprafaţa: 300 km2 Locuitori: 263.000 loc. (877 loc./km2)
Religia: islamism (sunit)
Moneda: rupia maldivă
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 26 iulie
Geografie: M. sunt situate în S Asiei, un arh. coralian în Oc. Indian, la 640 km SV de Sri Lanka.
- fizică: Arhipelagul este format din cca. 2000 de insule coraliene; 220 sunt locuite. Insulele reprezintă proeminenţele unor platouri submarine de sine stătătoare. Este ţara cu cea mai mică alt. medie (cca. 2 m) din lume.
Clima: Atolii fiind în zona ecuatorială, au o climă caldă şi umedă, ameliorată de briza marină. Precipitaţiile sunt de 2.000 mm/an.
Floră şi faună: Vegetaţie bogată de palmieri, cocotieri, arbori de pâine, manghieri. Fauna: multe specii de păsări, peşti (thonul este specific acestor ape din zona Maldivelor).
Populaţia: este formată din singhalezi şi arabi. Rata natalităţii: 38‰; a mortalităţii: 7,3‰. Pop. urbană: 27%.
Istoria: Populate din primele secole de imigranţi tamili şi singhalezi veniţi din Ceylon şi India, ins. M. sunt ocupate de arabi care introduc islamismul (sec. XII) şi întemeiază un stat cu cap. la Male; în sec. XVI sub ascultarea suveranilor din Ceylon. În 1796 sultanatul este sub protectorat britanic. In 1953 obţine autonomia. În 1965 ins. M. obţin independenţa. În 1968 se proclamă republică. Marea Britanie are o bază aeriană la Gan până în 1986. O tentativă de lovitură de stat, din partea unor mercenari angajaţi de exilul maldiv eşuează, fiind contracarată de trupe de desant aerian trimise din India.
Statul: este republică prezidenţială, potrivit Constituţiei intrate în vigoare în 1968. Membră în Commonwealth. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de parlament; cea executivă de un cabinet, numit şi condus de preşedintele ales prin vot direct, în funcţie de rezultatele alegerilor. Nu există partide politice.
