Harta Thassos, Grecia
17 august 2015
Sfaturi pentru excursie la Roma, un oraș plin de istorie
15 mai 2016
Dupa ce am vizitat cetatea din Alba Iulia, cea mai mare cetate din Romania sau Cetatea Alba Carolina, am hotarat sa scriu cateva impresii si informatii utile despre acest punct turistic al Romaniei, poate nu foarte cunoscut de multa lume.
Eu am vizitat cetatea in minivacanta de 1 Decembrie 2015 insa am fost cazat in orasul Sibiu unde am fost deasemenea turist de Week-end. Ca si impresie generala pot spune ca a fost mult peste asteptarile mele aceasta locatie, in drum spre cetatea din Alba Iulia ma gandeam ca voi avea deaface cu o destinatie gen Castelul Bran unde intrarea costa destul de scump pentru buzunarul romanilor si nu ai foarte multe de vazut in interior, insa aici am descoperit o alta viziune despre turismul Romanesc.
Mai jos gasiti niste caracteristici generale despre cetatea din Alba Iulia:
Edificată la începutul secolului al XVIII-lea (1715-1738), din iniţiativa şi cu aportul autorităţilor habsburgice, cetatea bastionară de la Alba Iulia a devenit cea mai puternică fortificaţie, în cadrul unui sistem complex de apărare împotriva turcilor şi de consolidare a stăpânirii asupra teritoriilor cucerite.
Amplasată pe locul unor fortificaţii mai vechi (castrul roman al Legiunii a XIII – a Gemina şi cetatea medievală în plan rectangular), noua fortificaţie se va distinge prin amploarea şi complexitatea lucrărilor de apărare, la care se adaugă bogăţia şi originalitatea decorului plastic.
Realizată pe baza unui proiect întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, conform celor mai noi principii europene de construcţie a fortificaţiilor – sistemul Vauban -, cetatea de la Alba Iulia adoptă forma unui heptagon neregulat, elementele de apărare fiind dispuse succesiv şi în trepte descrescătoare, de la interior spre exterior. Ansamblul fortificat include o incintă apărată de trei rânduri de ziduri, prevăzute cu bastioane şi raveline, delimitate de şanţuri largi şi adânci, porţi de acces şi cazărmi pentru adăpostul trupelor.
Volumul de lucrări s-a dovedit a fi impresionant de mare, cuprinzând amenajarea unei terase, demolarea oraşului şi a cetăţii medievale, noua fortificaţie extinzându-se pe o suprafaţă ce depăşeşte cu puțin 70 ha, lungimea tuturor zidurilor însumând peste 12 km.
Cetatea a fost înzestrată cu un sistem propriu de canalizare, o moară amenajată în bastionul Capistrano, fântâni adânci pentru aprovizionarea cu apă, două pulberării, depozite de alimente, furaje şi materiale, ateliere de reparaţii, servicii şi alte amenajări pentru necesarul unui efectiv de aproximativ 10 000 de soldaţi, în timp de război.
Edificarea cetăţii bastionare de la Alba Iulia a necesitat eforturi uriaşe, umane şi materiale la care şi-au adus contribuţia în afară de autorităţi şi specialişti, peste 20 000 de țărani români. Cetatea a fost un şantier permanent deschis, elementele vastului complex militar realizându-se în etape, fără a se reuşi vreodată definitivarea lor. Cu toate acestea cheltuielile pentru edificarea cetății s-au ridicat la aproximativ 2 000 000 guldeni.
Depăşită de noile realităţi istorice, inclusiv de tacticile şi strategiile caracteristice războaielor moderne, cetatea de la Alba Iulia nu a reuşit să-şi îndeplinească rolul de „bastion” al luptei antiotomane, singurele evenimente notabile care pot fi legate de trecutul său fiind răscoala lui Horea (1784-1785) şi revoluţia din Transilvania (1848-1849).
Sursa: Trusim.Apulum.ro
Cateva cuvinte despre Arhitectura pentru Cetatea din Alba Iulia
În arhitectura cetăţii bastionare de la Alba Iulia se regăsesc, în mod evident principalele caracteristici ale fortificaţiilor de „tip Vauban”, sistem elaborat de inginerul militar francez Sébastien Vauban Le Preste (1633-1707). Considerat un „geniu al cetăţilor”, Vauban a ştiut să sintetizeze toate cuceririle importante în domeniul fortificaţiilor apărute până la el, îmbinând în modul cel mai fericit, ingeniozitatea şi creaţiile de ordin arhitectonic ale şcolii bastionare italiene, cu precizia, proporţiile şi elementele complementare ale sistemului bastionar din Ţările de Jos şi Germania.
Cel care a promovat generalizarea sistemului Vauban în Transilvania la începutul secolului al XVIII-lea, a fost generalul Eugeniu de Savoia, deopotrivă susţinător al proiectului de construcţie a cetăţii de la Alba Iulia, document întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti.
Cetatea de la Alba Iulia reprezintă cel mai strălucit exemplu al tipului Vauban din România, ea rezistând tuturor încercărilor timpului, rămânând cea mai mare cetate bastionară în picioare din România și una dintre cele mai mari din Europa de sud-est. Totodată rămâne o capodoperă a sistemului de fortificații bastionare, lucrările executate fiind remarcabile, linia zidurilor, aliniamentele, bastioanele, muchiile, soclul, dar mai ales porțile dovedesc măiestia meșterilor care au lucrat aici.
Sursa: Trusim.Apulum.ro
Ce se poate vizita in Cetatea din Alba Iulia, Cetatea Alba Carolina:
Planul cetății a fost trasat în jurul axelor reprezentate de cele 6 porți (3 spre est și restul spre vest), din care cea principală se află în partea de est. Porțile vestice făceau – la origine – legătura cu terenul de instrucție al armatei. Artera principală de circulație în interiorul cetății este între porțile IIl-IV-V-VI.
Statuile și reliefurile care împodobesc aceste porți, au ca sursă de inspirație fapte ale eroilor antici sau războaiele austro-turce, încadrându-se curentului baroc.
Foarte mare parte din Cetate a fost reconstituita si oferita catre vizitatori in anul 2014 si 2015. Cele mai importante puncte care pot fi vizitate sunt:
- Cele 4 porti de intrare in Cetate.
- Piese de artilerie pe clește (sau tenaion).
- Castrul roman.
- Catedrala Romano-Catolică.
- Catedrala Ortodoxa.
- Fosta mănăstire a trinitarienilor.
- Muzeul unirii.
- Palatul Apor, actuala Universitate.
- Obeliscul lui Horea Cloşca şi Crişan. Aici eu am crezut intial ca se afla osemintele acestora insa m-am inselat.
- Fostul Comisariat, actual restaurant al Hotelului Medieval. Mancarea este foarte buna si preturile sunt chiar de bun simt. Personalul de nota 10. Cred ca totusi este vizibila o diferenta de cultura intre zona Ardeal si restul tarii.
- Eşafodul.
- Gărzi. Noi am avut norocul sa prindem schimbul de garda care se realizeaza in jurul orei 12.
- Statuia soldatului de gardă.
- Statuia lui Mihai Viteazul.
